Conectarea Arsenalului din Veneția cu Insula Nouă, parte a „Proiectului MOSE”

mose

În anul 2017, societatea Anese Srl a finalizat cu succes instalarea a două conducte paralele care conțin fibră optică, pe sub laguna Veneției, pe o distanță de 4.750 m

Text: ing. Valeriu BEZDEDEANU

În anul 2014, Ministerul Infrastructurii și Transpoturilor din Italia a acordat societății italiene Anese Srl contractul pentru instalarea a două conducte paralele pe sub laguna Veneției, între complexul Arsenal din Veneția și Insula Nouă din laguna Veneției. Prin aceste conducte au fost trecute cabluri de fibră optică, pentru a crea o conexiune la internet între Veneția, zona Arsenalului, unde se află sediul Consorțiului «Venezia Nuova» pentru întreținerea instalațiilor, controlul și gestionarea lagunelor din cadrul „Proiectului MOSE”, și Insula Nouă (insulă ridicată artificial în Laguna Veneției, situată central între insula Lido și peninsula Jesolo), ce va găzdui clădirile și instalațiile pentru operarea porților de protecție împotriva valurilor mareelor.

Proiectul MOSE (Modulo Sperimentale Elettromeccanico – Modul Experimental Electromecanic), este un amplu proiect menit să protejeze orașul Veneția și Laguna Venețiană de la Marea Adriatică de inundațiile cauzate de mareele înalte, iar Consorțiului «Venezia Nuova» este concesionarul Ministerului Infrastructurii și Transporturilor din Italia – Autoritatea Apei din Veneția, pentru punerea în aplicare a planurilor de salvgardare ale Lagunei Veneția, care include, printre altele și „Proiectul MOSE”. În final vor fi construite trei asemenea sisteme de porți pentru protecția lagunelor: intrarea de la insula Lido, intrarea de la insula Malamocco și intrarea de la insula Chioggia.

Descrierea proiectului de conectare a fibrei optice

Proiectul a constat în instalarea unei linii duble de foraj orizontal direcțional pentru conectarea cablurilor cu fibră optică de la stația centrală de vaporașe „Arsenale di Venetia”, la „Isola Nuova” din Lido.

Traseul de instalare a conductelor pentru fibrele optice trece pe sub o porțiune a Lagunei Venețiene care începe din zona de nord a Arsenalului, trece pe sub insulele Certosa și Vignole, apoi urmează zona nordică a canalului San Nicolò spre „Isola Nuova”.

Provocarea

Într-o zonă precum Laguna Veneției, caracterizată printr-o delicată sensibilitate ecologică, au existat, bineînțeles, o serie de complicații în finalizarea proiectului. Având în vedere necesitatea de a reduce la minim impactul asupra mediului, dar și asupra traficului de ambarcațiuni și vaporașe, cauzate de necesitatea construcției unor insule artificiale pe care să fie instalate puncte de control, societatea Anese a trebuit să găsească căi specifice de urmat pentru a finaliza cu succes proiectul. Calea ce trebuia urmată impunea un traseu caracterizat de curbe în profunzime și în lateral. A fost extrem de important să se găsească un traseu care să respecte măsurile impuse de proiect, având în vedere că 80% din traseu a fost sub apă.

Inițial, proiectul presupunea ca traseul să fie împărțit în 3 secțiuni, iar în secțiunea de mijloc, în partea centrală, să mai existe un spațiu liber. În spațiile libere urma să fie construite 3 insule artificiale în care să fie instalate puncte de control pentru operațiunile de foraj. Rolul insulelor artificiale ar fi fost acela de a rezolva dificultățile de foraj pe distanțe foarte lungi. Traseul forajului și poziționarea insulelor urmau să fie dictate de nevoile legate de imposibilitatea forării în anumite zone geologice după o traiectorie orizontală dreaptă.

Realizarea fiecăreia dintre cele 3 insule artificiale, cu respectarea dimensiunilor lucrării, ar fi solicitat un angajament financiar însemnat, dar ar fi avut și un impact major asupra mediului și peisajului.

De la început, specialiștii de la Anese Srl nu au fost de acord cu proiectul inițial și au considerat că o singură insulă artificială și executarea unui foraj pe o lungime de împingere de aproximativ 2,4 km sunt suficiente pentru a finaliza cu succes proiectul, în același timp făcându-se economii de timp și bani și reducându-se substanțial impactul asupra mediului.

Soluția aleasă

S-a optat pentru a se face o gaură pilot de foraj folosind metoda de interceptare într-un punct de control, situat pe insula artificială. Metoda impunea execuția a două găuri pilot de foraj, separate, gaura primară fiind forată din punctul de plecare (Arsenal), iar gaura secundară fiind forată din punctul de sfârșit al proiectului de foraj (Insula Nouă), în sens invers traiectoriei traseului de foraj.

Au fost efectuate teste preliminare pentru validarea metodei alese, având în vedere că intersectarea celor două capete de foraj trebuia să se facă la o adâncime de 35 și 40 de metri sub fundul mării.

Pentru a garanta traficul ambarcațiunilor în laguna Veneției, pe perioada lansării conductelor în gaura de foraj, până la finalizarea celor aproximativ 2,4 km din fiecare pozare a conductelor, s-a procedat la împărțirea lucrărilor de sudare și de testare radiografică în patru etape, astfel încât doar o suprafață de 500 m în jurul insulei artificiale să se situeze în afara limitelor de navigare, în loc de mai mult de 2 km, dacă se aplica proiectul inițial.

În timpul excuției lucrărilor de foraj orizontal dirijat pe insula artificială, conductele de oțel au fost poziționate la aceeași înălțime cu echipamentul de foraj, la 1,75 m deasupra nivelului mării. În cadrul proiectului s-au folosit o platformă de foraj hidraulică cu o forță de tragere de 250 de tone, ca echipament de forare principal, și o platformă de foraj hidraulică cu o forță de tragere de 100 de tone, ca echipament de forare secundar, instalată pe insula artificială. Toate cele 4 găuri de foraj realizate în cadrul acestui proiect au fost executate conform acelorași proceduri de lucru.

Conductele instalate prin metoda forajului orizontal dirijat (HDD) au avut un diametru de 139 mm și o grosime a peretelui de 9,5 mm. Legătura conductelor dintre cele două platforme de foraj a fost realizată prin intermediul unor racorduri de îmbinare speciale care au evitat ruperea conductelor și le-au menținut uscate.

Introducerea cablului de fibră optică s-a făcut în trei etape: mai s-a introdus un cablu în conducta de oțel, apoi, cu acest cablu s-a tras prin conductă o țeavă de diametru mai mic, din polietilenă de înaltă densitate (PEHD) și, la sfărșit, prin această țeavă de plastic s-a tras cablul de fibră optică. Înainte de executarea procedurii de introducere a cablului de fibră optică, conducta de oțel a fost curățată de resturile rămase de la sudură, metoda tehnică utilizată constând în deplasarea prin interiorul conductei a unui element din oțel prevăzut cu discuri de cauciuc rigid, calibrate la diametrul interior al conductei.

Rezultatele aplicării proiectului Anese

– reducerea la minimum a impactului asupra mediului și a peisajului într-o zonă delicată și protejată, cum este cea a Lagunei Veneția;

– reducerea semnificativă a costului total al lucrării;

– reducerea cu o treime a duratei de execuție a lucrării;

– reducerea cantității de deșeuri ce au trebuit evacuate;

– desfășurarea fără perturbări a activităților zilnice ale locuitorilor Lagunei Veneția, datorată unei organizări precise a operațiunilor.